Mănăstirea Râșca

Localizare

Ctitorie a vestitului domnitoru al tarii Moldovei, Alexandru Lapusneanu. Construita intre 1554-1558 ca necropola domneasca a familiei.

Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares.

Se află pe valea râului Rasca, în comuna Rasca, județul Suceava, având hramul Sf. Nicolae.
Ansamblul manastiresc Rasca a fost construit în mai multe etape începând cu 1512 când Bogdan III a construit chiliile, iar în 1540, episcopul Romanului Macarie, logofăt Ioan și Teodor Balș construiesc biserica cu hramul Sf. Nicolae.
În 1542, Petru Rareș poruncește construirea zidurilor cu creneluri și turn în jurul bisericii.
Biserica manastirii Rasca este de mici dimensiuni:
* plan treflat, fără pridvor și camera mormintelor
* pe naos s-a ridicat o turlă pe arce diagonale, cu două baze de aceeași formă, refăcute între 1610-1617.
* pe pronaos se află o calotă de pandativi, susținuți pe arce
* intrarea este axială
* fresce bogat aurite
In perioada 1611-1617, marele vornic Costea Bacioc mărește biserica adăugând către vest o încăpere mare, despărțită inegal de către o arcadă. Acest adaos semăna cu un pronaos supralărgit , alungit, dându-i un aspect specific. Din pridvor au rămas doar urme: coloane octogonale adosate pe lângă peretele bisericii și o parte din pardoseala de lespezi. Inițial construcția bisericii a fost în plan triconc, cu turlă pe naos.
Cea de a doua turlă se află pe pridvorul închis.
* are un stil diferit de cel vechi, specific sec. XVII, datorat pătrunderii formelor de influență muntenească și orientală:
* portalul de intrare de pe latura de sud are arcada în dublă acoladă
* este încadrat de baghete încrucișate și suprapusă de "sprânceana" cu profile de tip Renaștere
* noul pronaos are nervuri masive din trei troluri paralele cu prelungiri în consolă; și scuturi și imposte cu motive muntenești
S-au păstrat icoane vechi și lespezi funerare, sec. XV-XVI Pictura interioară și exterioară a manastirii Rasca a fost executată între 1551-1554. Stamatello Kontras din Zante a fost pus de Alexandru Lăpușneanu să zugrăvească biserica.
A folosit pictura tradițională din vremea lui Petru Rareș cu înnoiri, atât în tematica iconografiei din exterior, cât și în stilul influențat de noutățile pe care Renașterea le-a adus din vestul peninsulei Balcanice. Remarcabil este tabloul votiv care-l înfățișează pe Petru Rareș și familia sa.
În sec. XVII s-au adăugat elemente noi la incintă:
* deschiderile în arc frânt aplatizat, tipic orientale
* trapezaria, cu tencuieli profilate pe fațadă - datează din 1765. În 1872 Manastirea Rasca sufera reparații și modificări:
* acoperișurile cu bulb de pe turnul porții și de pe cuhne
* dărâmarea pridvorului
* închiderea intrării de pe latura de sud
* deschiderea intrării dinspre vest
* repictarea bisericii
În 1844, domnitorul Sturza surghiunește pe marele istoric Mihail Kogălniceanu, care a stat închis timp de 6 luni într-o cameră din clopotnița manastirii Rasca. .

Vama, Bucovina

(Foarte) scurt istoric al comunei Vama

Daca admitem existenţa Ocolului Câmpulungului (Moldovenesc) cu mult timp înaintea întemeierii statului Ţara Româneasca - Moldova, atunci satul şi comuna Vama care a facut parte din acea formaţiune politică prestatala intra în categoria satelor vechi şi foarte vechi din spaţiul etnic românesc, deşi documentar este atestat în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), la 1409, când Vama de la râul Moldoviţa este dăruită Mănăstirii Moldoviţa (Vatra Moldoviţei), ctitorie a ilustrului domnitor din 1401.

Citeşte mai mult >