Muzeul "Arta Lemnului" din Câmpulung Moldovenesc

Localizare

Muzeul, situat în zona centrală a municipiului Cîmpulung Moldovenesc, reprezintă o adevărată capodoperă a culturii românești din secolele XVIII și XIX. A fost inaugurat în iunie 1936, iar pentru realizarea acestuia au contribuit Constantin Leontieș, I.H. Sîrghie, Ilie Veslovschi, Ion Pîșlea și, mai ales, muzeograful Constantin Brăescu.

Înființat ca Muzeu de Etnografie și Științele Naturii și reprofilat în 1970 drept Muzeul "Artei Lemnului", la inițiativa actualului director Marcel Zahariciuc, el are la bază colecțiile etnografice alcătuite de Ion Ștefureac și C. Brăescu. "În anul 1936, muzeul avea 2.000 de colecții grupate în colecții de port popular, istorie, documente, fotografii, arta lemnului, mobilier.

Astăzi, muzeul deține peste 15.000 de colecții, predominante fiind cele referitoare la civilizația lemnului și portul popular, reprezentînd cultura tradițională a lemnului din zona Cîmpulungului", ne-a spus directorul lăcașului de cultură, Marcel Zahaniciuc.

Adăpostit într-o clădire monument de arhitectură, construită pe la 1900, Muzeul "Arta Lemnului" din Cîmpulung Moldovenesc surprinde prin valori de neegalat, prin unicitatea unor piese relevînd măiestria meșterilor populari. Colecțiile muzeului sînt dispuse pe ocupații și meșteșuguri, pe o întindere de 1.822 de metri pătrați, în 26 de săli de expoziții, pornind de la prelucrarea lemnului pînă la operele marelui maestru Gheorghe Apostu. Încă din prima sală a expoziției, privirea îți este captată, alături de uneltele de prelucrare a lemnului și de măiestria artistului, a creatorului anonim, care se perpetuează pe tot parcursul expoziției de bază, dovedindu-se împletirea artei cu utilitatea obiectelor. Muzeul este organizat tematic și reprezintă o imagine a prelucrării lemnului de la diferite esențe lemnoase, uneltele destinate tăiatului lemnului în pădure și prelucrării lui, dar și tehnici de ornamentare, forme și motive decorative. Colecția obiectelor de stînă reprezentată prin donițe, cupe în chip de pasăre, braie pentru bătut brînza, bîte crestate, linguri, lacre, mobilerul casnic țărănesc, dar și unelte tradiționale, printre care: plug, grapă, lopată, toate din lemn. Acestea sînt doar cîteva dintre atracțiile turistice ale muzeului. În afara expozițiilor de bază mai există și o secție în aer liber care cuprinde nouă monumente de arhitectură, printre care se evidențiază Casa "Latiș" din Cîmpulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, și Casa "Huțulă" din Ciumîrna, unde masivitatea lemnului dă impresia de multă eleganță și armonie. Muzeul mai deține o secție în comuna Fundu Moldovei, o donație a familiei Andronicescu, care cuprinde în afară de casa propriu-zisă, făcută special pentru Muzeu, și o impresionantă colecție de obiecte, de la istorie pînă la portul popular. Un punct de atracție pentru iubitorii de șah îl constituie placa de șah din curtea Muzeului care se întinde pe 100 de metri pătrați și care oferă posibilitatea turiștilor să joace șah cu piese reprezentînd figuri din basmele românești, în mărime naturală.

De asemenea, muzeul mai oferă vizitatorilor posibilitatea de a se iniția în diferite activități, cum ar fi confecționarea draniței, a solzilor de draniță, a preparării produselor din fructe de pădure. "În ce privește ponderea turiștilor, cei mai mulți care trec pragul Muzeului sînt cei străini, în special francezi, germani, italieni, spanioli și olandezi. Rămîn profund încîntați de colecțiile Muzeului, de colecția de artă huțulă, carul de munte pentru transportul vinului vechi de 400 de ani, obiectele de stînă, armele și sculele de vînătoare, mobilierul țărănesc, obiecte de uz casnic, dar și de rafinamentul artistic cu care au fost realizate aceste piese. O preocupare deosebită a noastră este aceea de a colabora cu parteneri, în special din Franța și Germania, pentru organizarea unor laboratoare etnologice cu teme ca: Dulgherii la lucru, Prelucrarea draniței, Lemnul de rezonanță în construcție și luterie", a precizat directorul Zahariciuc. Nume sonore ale vieții politice și culturale din țară și străinătate le găsim însemnate în "Cartea de Aur a Muzeului județului Cîmpulung", în paginile căreia și-au exprimat cuvinte de laudă, respect și apreciere despre acest lăcaș de cultură, din 1936 și pînă în zilele noastre. "Este în interes public ca Muzeul să fie ocrotit, finanțat, dezvoltat pentru generațiile actuale și viitoare", sînt cuvintele Cătălinei Marin de la Institutul de Memorie Culturală București sau "Toată admirația pentru acest veritabil lăcaș de cultură", după cum spunea ministrul Mihai Răzvan Ungureanu.

"Muzeul Arta Lemnului este o adevărată enciclopedie a acestei străvechi arte exprimând și tîlcuind artistic universul vieții țărănești", scria și Grațian Jucan.

Vama, Bucovina

(Foarte) scurt istoric al comunei Vama

Daca admitem existenţa Ocolului Câmpulungului (Moldovenesc) cu mult timp înaintea întemeierii statului Ţara Româneasca - Moldova, atunci satul şi comuna Vama care a facut parte din acea formaţiune politică prestatala intra în categoria satelor vechi şi foarte vechi din spaţiul etnic românesc, deşi documentar este atestat în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), la 1409, când Vama de la râul Moldoviţa este dăruită Mănăstirii Moldoviţa (Vatra Moldoviţei), ctitorie a ilustrului domnitor din 1401.

Citeşte mai mult >